Darea în plată. De ce acuză inițiatorii legii o „campanie de intoxicare” din partea băncilor

Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat, joi, în deschiderea dezbaterii comisiei juridice, că luna viitoare se împlinește un an de la inițierea legii dării în plată, afirmând că proiectul de lege a avut parte de „cea mai virulentă campanie de intoxocare de care a avut parte o lege”.

„Trebuie să curmăm așteptarea oamenilor care se împrumută acum de la o lună la alta și să protejăm oamenii de tentativele băncilor de a bloca darea în plată”, a mai spus Zamfir, afirmând că trebuie luată rapid o decizie.

„Legea a fost întoarsă pe toate fețele. Am lămurit cred și chestiunea esențială pe care a dorit să o lămureasca președintele. Am stabilit fără echivoc că legea se aplică doar consumatorilor, nu și profesioniștilor”, a susținut inițiatorul legii.

De partea cealaltă a baricadei, viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a declarat că Banca Națională are ca obiectiv fundamental menținerea stabilității financiare, prin activități de supraveghere micro și macro financiară. „Legi noi, cum este aceasta pot aduce atingere sectorului bancar. BNR este obligată să ofere informații (…) Intervenția statului pe piața liberă se dorește a fi cât mai redusă”, a mai spus el, afirmând că factorul politic poate decide măsuri compensatorii pentru grupul de cetățeni afectați de anumite mecanisme ale mediului economic.

Legea trebuie să îi excludă pe cei care „din motive subiective nu mai vor să plătească datoria către bănci”, a mai spus Gerogescu. El a arătat că, în cazul neadoptării amendamentelor BNR, există un risc ridicat de prejudiciere a sistemului bancar.

Și viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a susținut că legea dării în plată creează risc sistemic și afectează accesul la credite pentru populația tânără și cei cu venituri reduse, determină creșterea avansului și scumpirea tuturor creditelor. În plus, în forma neamendată, legea duce la dispariția programului Prima Casă. Reprezentantul BNR a susținut că ar trebui să existe credite cu dare în plată și fără dare în plată.

De asemenea, Liviu Voinea a mai spus că Directiva europeană 17/2014 nu este transpusă în lege, așa cum susțin inițiatorii și în nicio țară nu mai există o asemenea lege. „Banca nu împarte riscurile pentru că împrumută baniii deponenților și are obligația de a-i înapoia cu dobândă”, a mai spus reprezentantul BNR.

Vicepreședintele Comisiei Juridice Ioan Cupșa a susținut că aleșii pot interveni acolo unde Directiva amintită de BNR nu normează. „Putem norma acolo unde nu intervine Directiva, așa cum credem noi de cuviință că este mai bine. (…) În România băncile nu împart riscurile cu consumatorii, deci trebuie să intervenim legislativ și o vom face. Trebuie să intervenim să rezolvăm această problemă socială”, a spus Cupșa.

Deputatul PNL Răzvan Mironescu a susținut și el că BNR nu este condusă de experții prezenți la dezbatere și de guvernatorul Mugur Isărescu, ci de bănci străine. Afirmația sa a fost urmată de aplauzele Comisiei juridice. „Această lege nu ar fi fost necesară dacă băncile ar fi avut un comportament corect față de debitori”, a spus Mironescu. Tratamentul corect pentru un client înseamnă să aibă posibilitatea de a-și valorifica proprietarea, a mai susținut liberalul.

Inițiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir anunța recent, în urma unor discuții cu PSD, că cel mai probabil legea dării în plată nu se va mai aplica Programului Prima Casă, deși el consideră că această prevedere trebuie menținută. De asemenea, el mai spune că legea se va aplica contractelor în derulare, dar plafonul creditelor pentru care se aplică actul normativ ar putea crește de la 150.000 euro la 250.000, variantă susținută de PSD.

Executivul a cerut modificarea legii dării în plată, arătând în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituționalitate, poate afecta dreptul la proprietate, poate duce la falimentul unor instituții de credit, generând dezechilibre.

Astfel, Guvernul a solicitat amendarea legii în sensul în care programul „Prima Casă” să fie exclus de la prevederile actului normativ, urmând ca aplicarea legii să se facă numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuințe, excluzând terenurile și clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum și aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de „consumator” așa cum este definită de legislația în vigoare.

Oficialii guvernamentali au mai susținut că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivității legii civile, consacrat în Constituție.